: ,,Cutremurul care va fi foarte puternic, peste nu ştiu câţi ani, va avea influenţă foarte puţină asupra Bucureştiului’’.
Directorul Institutului de Fizică a Pământului, Gheorghe Mărmureanu, afirmă că în România nu există pericolul producerii unui cutremur puternic în perioada următoare.
Se poate estima de unde va veni un cutremur mare în România? Din zona Vrancei, din zona Banatului?
Cutremur mare numai în Vrancea poate fi. În Banat niciodată nu au fost cutremure decât de 5-6 grade.
Şi la câte grade ar putea ajunge în Vrancea?
Nu ştiu. Analizele noastre ne duc destul de târziu în ceea ce priveşte un cutremur catastrofal ceea ce înseamnă peste 7.
Târziu, în ani, cât ar însemna?
Cutremur mare numai în Vrancea poate fi. În Banat niciodată nu au fost cutremure decât de 5-6 grade.
Şi la câte grade ar putea ajunge în Vrancea?
Nu ştiu. Analizele noastre ne duc destul de târziu în ceea ce priveşte un cutremur catastrofal ceea ce înseamnă peste 7.
Târziu, în ani, cât ar însemna?
Noi am analizat cutremurele din 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977. Sunt trei cutremure mai de suprafaţă tip 4 martie. Şi 4 martie şi 1738 şi 1838 au fost cutremure la adâncimi de 80 – 100 de kilometri. În schimb, cutremurul din 1802 şi cutremurul din 1940 sunt cutremure de mare adâncime. Acum, urmează un cutremur de mare adâncime pentru că există o alternanţă. Mai suprafaţă, foarte adânc, mai suprafaţă, foarte adânc, mai suprafaţă - 4 martie. Şi am găsit noi că între un cutremur de suprafaţă tip 4 martie şi unul foarte adânc distanţa este de 64 de ani. Ei, vă rog să calculaţi...
Sunt mai periculoase cutremurele de suprafaţă decât cele de adâncime sau toate sunt la fel?
4 martie nu a fost mai puţin periculos, nu? Vrancea este un sistem tectonic care generează cutremure de mare adâncime cu magnitudini periculoase peste 7. Gândiţi-vă că cel din 1986 a fost 6,95, cel din 1940 a fost 7,4 , cel din 1838 a fost tot de 7,2, cel din 1802 este cotat la 7,5 –7,7 dar, este interesat că deşi este cotat cel mai mare cutremur nu a murit nimeni- nu avem date istorice care să arate aceste lucru. În schimb au căzut foarte multe biserici şi scrie chiar Sadoveanu că la acest cutremur, în zona Mitropoliei, au fost crăpături în pământ de sute de metri, cu lăţimi de unu- doi metri şi că ieşea apă, nisip şi păcură. Foarte interesant, pentru că de unde poate să fie păcură pentru că în partea de sud-est a Bucureştiului, mă refer la zona Progresul, sunt două straturi de cărbune, iar din cauza presiunii foarte mari cărbunele s-a transformat în păcură.
Ca durată care a fost cel mai lung?
Orice cutremur vrâncean durează până la 15 minute. Partea principală este treizeci până şaizeci de secunde. Cutremurul din 1802 care a fost la ora 12 şi 53 de minute a fost dacă vreţi iar norocos pentru că toată lumea era la biserica, dar apucaseră să plece. Pentru că în Bucureşti aproape toate bisericile au căzut. dar norocul ăsta a fost că oamenii plecaseră. Şi avem informaţia sigură că a fost un cutremur foarte adânc pentru că am primit o scrisoare de la academicianul Drumea, de la Chişinău care făcuse studii la Moscova, care spunea că pe data de 26-27 octombrie 1802 o bonă se plimba cu un cărucior prin curtea bibliotecii universitare Lomonosov şi la două fără şapte minute a văzut cum cad statuile, cum cad lucrurile, băncile răsturnate. În acel cărucior era Puşkin, marele scriitor şi poet rus, care avea vreo doi ani şi trei luni. Deci, pentru noi este extrem de important să ştim că acest cutremur a fost foarte adânc, şi ca să se simtă la Moscova aşa, înseamnă că a fost foarte puternic. Cutremurul din 1802 este considerat cel mai puternic cutremur din România, dar care nu a avut pierderi de vieţi omeneşti. De fapt, lumea uitase de cutremure. Nici nu se mai gândea. Ştia că a fost în '40. De fapt, şi în construcţii se modificase standardul de proiectare antiseismică. De exemplu, în Bucureşti, se modificase de la intensitate 8-8 jumatate la 7. Cutremurul din '77 a fost ceva neaşteptat şi a fost primul cutremur înregistrat în România la INCERC Bucureşti. Aparatele de la Fizica Pământului nu au mers, adică unele au mers, dar s-au blocat, iar cel care a fost în Vrâncioaia nu a mers. Dar, avem alte cutremure pe care noi le-am înregistrat cel din '86, cel din '80, cel din 2004. Cum să vă spun eu nu putem face ceva modern dacă nu ai aceste date care trebuie interpretate, discutate şi analizate într-un fel. Că sunt foarte mulţi care îşi dau cu părerea, asta e altceva.
S-a văzut şi în cazul cutremurului din Japonia. Automat s- a făcut legătura şi cu România, automat s-au împărţit zonele ...sensibile, mai puţin sensibile, care s-ar dărâma primele, care s-ar dărâma ultimele. Spre exemplu când a fost cutremurul din 77, Zimnicea practic a fost rasă...
E foarte interesant. Acolo a fost un prim-secretar deştept şi s-a dărâmat tot, cu toate că nu a murit nimeni la Zimnicea, la Alexandria. Vorbesc serios. În schimb, la bulgari au murit 250 de oameni.
Dar la un cutremur care ar putea fi foarte puternic, ce zone ale ţării ar putea fi în pericol?
Nu, nu, vă rog, nu putem umbla cu speculaţii. S-ar putea să nu fie nici unul. S-ar putea, de ce? Spre exemplu, dacă cutremurul care va fi acum şi va fi foarte adânc, am spus de atâtea ori că el va canaliza energia către nord-est, deci va fi foarte puţină energie dirijată către Bucureşti. Asta este mecanismul.
Da, dar care alte zone din ţară vor fi afectate?
Nord-est este spre Chişinău. Iar spre nod vest, nord sud, sud-vest este Bucureştiul. La cutremurele din 1940 nu ar fi trebuit să se întâmple nimic în Bucureşti. Dar nu a căzut decât un singur bloc din cauza unei proiectări defectuoase. Arhitectul Cantacuzino, unul Gigi, cam aşa ceva Cantacuzino, a făcut o greşeală formidabilă că stâlpul de la parter în loc să meargă până sus a fost retras. Asta e o greşeală şi a doua a fost că după ce au terminat blocul, la subsol au făcut o sală de cinematograf şi au tăiat un stâlp care era o grindă, deci o grindă a rămas cu deschidere dublă şi este blocul care a căzut încă din undele P, a mişcării pe verticală. Pentru că un cutremur vrâncean se manifestă în primul rând, printr-o mişcare pe verticală, care durează 5-6 secunde şi blocul acesta a căzut exact pe unda P, ca după vreo 17-18 secunde să avem mişcare pe orizontală care este datorată undelor secundare, numite S şi care transportă cea mai mare parte de energie seismică, de până la 75%. De aia i se mai spune şi unde mortale. Aceeaşi situaţie s-a întâmplat în 1977 cu blocul Belvedere. Tot aşa, a căzut din prima. De ce? Pentru că blocul a fost construit pentru opt etaje, după aia s-au mai adăugat patru, a venit un om de afaceri şi a adăugat alte două, deci s-au făcut 14 etaje. Şi stâlpul de la parter nu a fost capabil să preia mişcarea verticală şi a căzut exact ca o plăcintă, dacă vreţi.
Având în vedere standardele de după '89 din construcţii, cât de rezistente sunt clădirile din sticlă şi metal?
E o problemă aici. Cât de rezistente sunt, nu ştiu, dar e bine ca lumea să se ferească să stea pe lângă ele, pentru că o copertină de tipul acesta sau perete de tipul acesta de sticlă dacă ar cădea undeva, pur şi simplu te poate tăia în două. Asta e un mare dezavantaj, sticla este foarte grea şi este foarte ascuţită. Şi apoi, nu uitaţi că geamurile sunt dreptunghiulare, ori dreptungiul nu este o structură geometrică, ea se deformează în timpul cutremurului. Ori este aruncat, ori pleznit. Mai este încă o treabă care deranjează foarte mult. Aceste foarte mari blocuri au fost construite fără a ţine seama de normele româneşti. Sunt firme din ţări în care nu au cutremure sau dacă ar fi avut sunt din cele de suprafaţă care este cu totul altceva. Perioada de fundamentare din vibraţii ale terenului variază pentru cutremurul maxim posibil între 1,44 secunde până la 1, 7. Deci, dacă cineva proiectează în această perioadă este rău pentru că poate să fie rezonanţă între clădire şi teren. Deci, în momentul în care arhitectul şi inginerul de structură se apucă să proiecteze o clădire trebuie să ia în considerare două lucruri: rezistenţa clădirii, adica să reziste la forţe, verticale şi aşa mai departe şi respectiv să evite fenomenul de rezonanţă dintre clădire şi teren.
Şi cum poate un cumpărător care vrea să-şi ia un apartament într-o clădire să-şi dea seama dacă clădirea e rezistentă sau nu?
Rezistenţa clădirii se asigură prin proiectarea la acceleraţie. Acceleraţia 03G în Bucureşti sau 02, depinde în ce zonă eşti. Când eram eu în clasa a VI-a în cartea de fizică era o fotografie cum soldaţii lui Napoleon când treceau pe pod nu băteau pas de front. De ce? Ca să nu intre pasul de front în rezonanţă cu podul. Că au păţit-o o dată şi au căzut în apă. Deci, problema rezonanţei dintre clădire şi teren este esenţială. Puteţi să faceţi casă pe o stâncă, dar dacă perioada fundamentală de vibraţie a stâncii este egală cu a casei la primul cutremur cade. Rezonanţa este un fenomen în care comportarea este haotică. Proiectantul de structură este cel care răspunde.
În Bucureşti nu există zone mai bune sau mai proaste, există zone unde putem construi prost sau bine. Se poate proiecta şi pe apă, şi în mlaştină, dar trebuie să ţină seama că este apă sau mlaştină şi să proiecteze în consecinţă.
Credeţi că toate clădirile acestea construite după 1989 sunt sigure?
Nu cred. Eu cred că s-a făcut mai bine în perioada de dinainte 2000. Perioada foarte bună a fost după cutremur când am schimbat standardele de proiectare. Şi acolo, nu ştiam pe timpul acela treaba acesta cu fundamentarea. A trebuit să venim cu semnalul din focar să propagăm pe toate straturile acestea şi să vedem pentru fiecare punct mare din Bucureşti care este frecvenţa fundamentală de vibraţie a terenului. Pentru că terenul în Bucureşti este şi nisip, şi argilă, şi calcar, prundiş şi aşa mai departe. În Bucureşti lumea trebuie să ştie că nu există o zonă mai bună decât alta. Este adevărat că în timpul unui cutremur pot să apară comportări diferite, pentru că s-a construit aşa, dar fără să se ştie.
Nu exisă nişte norme valabile pentru toată lumea atunci când se ridică o casă, un bloc, un alt tip de clădire. Există un standard privind rezistenţa la cutremur care să fie respectat de toată lumea?
Există
Şi nu-i verifică nimeni?
Aici este o altă problemă . Eu cred că trebuie să facem, cel puţin în Bucureşti, să facem o echipă sau un comitet pentru că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu face verificarea asta. El verifică partea legală, iar partea de calcule fiecare proiectant şi-o asigură printr-un verficator care e coleg cu el.
Şi când se verifică?
Păi, nu se verifică niciodată.
Decât dacă, Doamne fereşte se întâmplă ceva...
Da, decât când cade. Încă o dată. Când te uiţi pe planşă vezi undeva verificat şi acolo este poate tot colegul sau cineva plătit de ei, dar când iese la verificare totală nu vine nimeni cu calculatorul să-i verifice perioada de fundamentare. La calculul unei strucuri ca să găsească perioada de fundamentare de vibraţie a unei clădiri durează de la cinci până la şapte secunde, durează mai mult introducerea datelor. Deci, trebuie să aibă structura, să i-o dai în faţă.
Casa Presei . La un cutremur puternic, au politicienii şansa să scape de noi? Cât de sigură este Casa Presei?
Nu, Casa Presei am văzut-o chiar la 4 martie, eu am fost acolo ... Sa ştiţi că nu a fost chiar rău.. În orice caz nu cade, vă spun eu sigur pentru că, încă o dată repet, cutremurul care va fi foarte puternic, peste nu ştiu câţi ani, va avea influenţă foarte puţină asupra Bucureştiului.
Noi am analizat cutremurele din 1738, 1802, 1838, 1940 şi 1977. Sunt trei cutremure mai de suprafaţă tip 4 martie. Şi 4 martie şi 1738 şi 1838 au fost cutremure la adâncimi de 80 – 100 de kilometri. În schimb, cutremurul din 1802 şi cutremurul din 1940 sunt cutremure de mare adâncime. Acum, urmează un cutremur de mare adâncime pentru că există o alternanţă. Mai suprafaţă, foarte adânc, mai suprafaţă, foarte adânc, mai suprafaţă - 4 martie. Şi am găsit noi că între un cutremur de suprafaţă tip 4 martie şi unul foarte adânc distanţa este de 64 de ani. Ei, vă rog să calculaţi...
Sunt mai periculoase cutremurele de suprafaţă decât cele de adâncime sau toate sunt la fel?
4 martie nu a fost mai puţin periculos, nu? Vrancea este un sistem tectonic care generează cutremure de mare adâncime cu magnitudini periculoase peste 7. Gândiţi-vă că cel din 1986 a fost 6,95, cel din 1940 a fost 7,4 , cel din 1838 a fost tot de 7,2, cel din 1802 este cotat la 7,5 –7,7 dar, este interesat că deşi este cotat cel mai mare cutremur nu a murit nimeni- nu avem date istorice care să arate aceste lucru. În schimb au căzut foarte multe biserici şi scrie chiar Sadoveanu că la acest cutremur, în zona Mitropoliei, au fost crăpături în pământ de sute de metri, cu lăţimi de unu- doi metri şi că ieşea apă, nisip şi păcură. Foarte interesant, pentru că de unde poate să fie păcură pentru că în partea de sud-est a Bucureştiului, mă refer la zona Progresul, sunt două straturi de cărbune, iar din cauza presiunii foarte mari cărbunele s-a transformat în păcură.
Ca durată care a fost cel mai lung?
Orice cutremur vrâncean durează până la 15 minute. Partea principală este treizeci până şaizeci de secunde. Cutremurul din 1802 care a fost la ora 12 şi 53 de minute a fost dacă vreţi iar norocos pentru că toată lumea era la biserica, dar apucaseră să plece. Pentru că în Bucureşti aproape toate bisericile au căzut. dar norocul ăsta a fost că oamenii plecaseră. Şi avem informaţia sigură că a fost un cutremur foarte adânc pentru că am primit o scrisoare de la academicianul Drumea, de la Chişinău care făcuse studii la Moscova, care spunea că pe data de 26-27 octombrie 1802 o bonă se plimba cu un cărucior prin curtea bibliotecii universitare Lomonosov şi la două fără şapte minute a văzut cum cad statuile, cum cad lucrurile, băncile răsturnate. În acel cărucior era Puşkin, marele scriitor şi poet rus, care avea vreo doi ani şi trei luni. Deci, pentru noi este extrem de important să ştim că acest cutremur a fost foarte adânc, şi ca să se simtă la Moscova aşa, înseamnă că a fost foarte puternic. Cutremurul din 1802 este considerat cel mai puternic cutremur din România, dar care nu a avut pierderi de vieţi omeneşti. De fapt, lumea uitase de cutremure. Nici nu se mai gândea. Ştia că a fost în '40. De fapt, şi în construcţii se modificase standardul de proiectare antiseismică. De exemplu, în Bucureşti, se modificase de la intensitate 8-8 jumatate la 7. Cutremurul din '77 a fost ceva neaşteptat şi a fost primul cutremur înregistrat în România la INCERC Bucureşti. Aparatele de la Fizica Pământului nu au mers, adică unele au mers, dar s-au blocat, iar cel care a fost în Vrâncioaia nu a mers. Dar, avem alte cutremure pe care noi le-am înregistrat cel din '86, cel din '80, cel din 2004. Cum să vă spun eu nu putem face ceva modern dacă nu ai aceste date care trebuie interpretate, discutate şi analizate într-un fel. Că sunt foarte mulţi care îşi dau cu părerea, asta e altceva.
S-a văzut şi în cazul cutremurului din Japonia. Automat s- a făcut legătura şi cu România, automat s-au împărţit zonele ...sensibile, mai puţin sensibile, care s-ar dărâma primele, care s-ar dărâma ultimele. Spre exemplu când a fost cutremurul din 77, Zimnicea practic a fost rasă...
E foarte interesant. Acolo a fost un prim-secretar deştept şi s-a dărâmat tot, cu toate că nu a murit nimeni la Zimnicea, la Alexandria. Vorbesc serios. În schimb, la bulgari au murit 250 de oameni.
Dar la un cutremur care ar putea fi foarte puternic, ce zone ale ţării ar putea fi în pericol?
Nu, nu, vă rog, nu putem umbla cu speculaţii. S-ar putea să nu fie nici unul. S-ar putea, de ce? Spre exemplu, dacă cutremurul care va fi acum şi va fi foarte adânc, am spus de atâtea ori că el va canaliza energia către nord-est, deci va fi foarte puţină energie dirijată către Bucureşti. Asta este mecanismul.
Da, dar care alte zone din ţară vor fi afectate?
Nord-est este spre Chişinău. Iar spre nod vest, nord sud, sud-vest este Bucureştiul. La cutremurele din 1940 nu ar fi trebuit să se întâmple nimic în Bucureşti. Dar nu a căzut decât un singur bloc din cauza unei proiectări defectuoase. Arhitectul Cantacuzino, unul Gigi, cam aşa ceva Cantacuzino, a făcut o greşeală formidabilă că stâlpul de la parter în loc să meargă până sus a fost retras. Asta e o greşeală şi a doua a fost că după ce au terminat blocul, la subsol au făcut o sală de cinematograf şi au tăiat un stâlp care era o grindă, deci o grindă a rămas cu deschidere dublă şi este blocul care a căzut încă din undele P, a mişcării pe verticală. Pentru că un cutremur vrâncean se manifestă în primul rând, printr-o mişcare pe verticală, care durează 5-6 secunde şi blocul acesta a căzut exact pe unda P, ca după vreo 17-18 secunde să avem mişcare pe orizontală care este datorată undelor secundare, numite S şi care transportă cea mai mare parte de energie seismică, de până la 75%. De aia i se mai spune şi unde mortale. Aceeaşi situaţie s-a întâmplat în 1977 cu blocul Belvedere. Tot aşa, a căzut din prima. De ce? Pentru că blocul a fost construit pentru opt etaje, după aia s-au mai adăugat patru, a venit un om de afaceri şi a adăugat alte două, deci s-au făcut 14 etaje. Şi stâlpul de la parter nu a fost capabil să preia mişcarea verticală şi a căzut exact ca o plăcintă, dacă vreţi.
Având în vedere standardele de după '89 din construcţii, cât de rezistente sunt clădirile din sticlă şi metal?
E o problemă aici. Cât de rezistente sunt, nu ştiu, dar e bine ca lumea să se ferească să stea pe lângă ele, pentru că o copertină de tipul acesta sau perete de tipul acesta de sticlă dacă ar cădea undeva, pur şi simplu te poate tăia în două. Asta e un mare dezavantaj, sticla este foarte grea şi este foarte ascuţită. Şi apoi, nu uitaţi că geamurile sunt dreptunghiulare, ori dreptungiul nu este o structură geometrică, ea se deformează în timpul cutremurului. Ori este aruncat, ori pleznit. Mai este încă o treabă care deranjează foarte mult. Aceste foarte mari blocuri au fost construite fără a ţine seama de normele româneşti. Sunt firme din ţări în care nu au cutremure sau dacă ar fi avut sunt din cele de suprafaţă care este cu totul altceva. Perioada de fundamentare din vibraţii ale terenului variază pentru cutremurul maxim posibil între 1,44 secunde până la 1, 7. Deci, dacă cineva proiectează în această perioadă este rău pentru că poate să fie rezonanţă între clădire şi teren. Deci, în momentul în care arhitectul şi inginerul de structură se apucă să proiecteze o clădire trebuie să ia în considerare două lucruri: rezistenţa clădirii, adica să reziste la forţe, verticale şi aşa mai departe şi respectiv să evite fenomenul de rezonanţă dintre clădire şi teren.
Şi cum poate un cumpărător care vrea să-şi ia un apartament într-o clădire să-şi dea seama dacă clădirea e rezistentă sau nu?
Rezistenţa clădirii se asigură prin proiectarea la acceleraţie. Acceleraţia 03G în Bucureşti sau 02, depinde în ce zonă eşti. Când eram eu în clasa a VI-a în cartea de fizică era o fotografie cum soldaţii lui Napoleon când treceau pe pod nu băteau pas de front. De ce? Ca să nu intre pasul de front în rezonanţă cu podul. Că au păţit-o o dată şi au căzut în apă. Deci, problema rezonanţei dintre clădire şi teren este esenţială. Puteţi să faceţi casă pe o stâncă, dar dacă perioada fundamentală de vibraţie a stâncii este egală cu a casei la primul cutremur cade. Rezonanţa este un fenomen în care comportarea este haotică. Proiectantul de structură este cel care răspunde.
În Bucureşti nu există zone mai bune sau mai proaste, există zone unde putem construi prost sau bine. Se poate proiecta şi pe apă, şi în mlaştină, dar trebuie să ţină seama că este apă sau mlaştină şi să proiecteze în consecinţă.
Credeţi că toate clădirile acestea construite după 1989 sunt sigure?
Nu cred. Eu cred că s-a făcut mai bine în perioada de dinainte 2000. Perioada foarte bună a fost după cutremur când am schimbat standardele de proiectare. Şi acolo, nu ştiam pe timpul acela treaba acesta cu fundamentarea. A trebuit să venim cu semnalul din focar să propagăm pe toate straturile acestea şi să vedem pentru fiecare punct mare din Bucureşti care este frecvenţa fundamentală de vibraţie a terenului. Pentru că terenul în Bucureşti este şi nisip, şi argilă, şi calcar, prundiş şi aşa mai departe. În Bucureşti lumea trebuie să ştie că nu există o zonă mai bună decât alta. Este adevărat că în timpul unui cutremur pot să apară comportări diferite, pentru că s-a construit aşa, dar fără să se ştie.
Nu exisă nişte norme valabile pentru toată lumea atunci când se ridică o casă, un bloc, un alt tip de clădire. Există un standard privind rezistenţa la cutremur care să fie respectat de toată lumea?
Există
Şi nu-i verifică nimeni?
Aici este o altă problemă . Eu cred că trebuie să facem, cel puţin în Bucureşti, să facem o echipă sau un comitet pentru că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu face verificarea asta. El verifică partea legală, iar partea de calcule fiecare proiectant şi-o asigură printr-un verficator care e coleg cu el.
Şi când se verifică?
Păi, nu se verifică niciodată.
Decât dacă, Doamne fereşte se întâmplă ceva...
Da, decât când cade. Încă o dată. Când te uiţi pe planşă vezi undeva verificat şi acolo este poate tot colegul sau cineva plătit de ei, dar când iese la verificare totală nu vine nimeni cu calculatorul să-i verifice perioada de fundamentare. La calculul unei strucuri ca să găsească perioada de fundamentare de vibraţie a unei clădiri durează de la cinci până la şapte secunde, durează mai mult introducerea datelor. Deci, trebuie să aibă structura, să i-o dai în faţă.
Casa Presei . La un cutremur puternic, au politicienii şansa să scape de noi? Cât de sigură este Casa Presei?
Nu, Casa Presei am văzut-o chiar la 4 martie, eu am fost acolo ... Sa ştiţi că nu a fost chiar rău.. În orice caz nu cade, vă spun eu sigur pentru că, încă o dată repet, cutremurul care va fi foarte puternic, peste nu ştiu câţi ani, va avea influenţă foarte puţină asupra Bucureştiului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu