Guvernele României
Acesta este un index al guvernelor României, de la formarea primului guvern unic în ambele Principate Române până în zilele noastre. Acestea au purtat titulatura de Consiliu de miniştri până în 28 martie 1974, după care s-a adoptat titulatura de Guvernul României.
Portret | Guvern | Coaliţie | Info |
 | conservatori | Primul guvern unic după recunoaşterea Unirii depline a Principatelor; dezbateri intense privind proiectul de lege rurală; primul ministru este asasinat sub clopotniţa de pe Dealul Mitropoliei | |
 | centru | Măsuri ce vizează aplicarea în administraţie a Unirii depline; Criza tranzitului armelor sârbeşti; măsuri preliminare privind mănăstirile închinate; cabinetul primeşte vot de blam însă refuză să demisioneze | |
 | cuzişti | Secularizarea averilor mănăstireşti; Lovitura de stat din 2 mai 1864; Statutul dezvoltător al Convenţiei de la Paris; Legea electorală din 1864; Reforma agrară din 1864; înfiinţarea Universităţii din Bucureşti; Legea instrucţiunii publice; Legea pentru comunele urbane şi rurale; Legea de organizare a Armatei din 1864 | |
 | Legea pentru organizarea judecătorească din 1865 (sunt înfiinţate judecătoriile de plasă, tribunalele judeţene, curţile de apel, curţile de juraţi şi Curtea de Casaţie, care era totodată şi instanţa de recurs); sunt promulgate Codul civil şi de procedură civilă, Codul Penal, Codul comercial | ||
| Conflictul politic dintre domn şi opoziţie gripează sistemul instituţional al statului;Alexandru Ioan Cuza este silit să abdice | ||
 | Uniune Naţională | Cabinet provizoriu cu rolul de a administra ţara după abdicarea lui Cuza şi până la aducerea unui prinţ străin; Legea pentru tocmeli agricole din 1866; proclamarea lui Carol ca domn al românilor | |
 | Constituţia din 1866; Legea electorală din 1866; din cauza discrepanţei ideologice dintre membrii săi, cabinetul nu şi-a putut încheia mandatul | ||
| centru | Poarta emite firmanul prin care îl recunoşte pe Carol ca domn ereditar al Principatelor Unite; după încheierea „Înţelegerii de la Concordia”, cabinetul primeşte vot de blam, iar primul ministru depune mandatul | |
 | stânga | Cabinetul este expresia „Înţelegerii de la Concordia” între radicali, maişti şi fracţionişti; se reiau lucrările la construcţia Căii ferate Bucureşti - Giurgiu; Legea pentru înfiinţarea unui nou sistem monetar (leul devine moneda naţională a Principatelor) | |
 | radicali | Activitatea cabinetului este încetinită de conflictul dintre grupările politice; depunerea unui proiect de lege prin care evreilor le era interzisă luarea în arendă a imobilelor deteriorează poziţia externă a statului român; la presiunea Puterilor Garante, primul ministru îşi depune mandatul | |
 | Concesiunea Strousberg; Legea privind organizarea puterii armate din 1868; Franţa intensifică presiunile asupra principelui Carol pentru a renunţa la colaborarea cu „roşii”, bănuind că aceştia orientează politica externă spre Prusia; ca urmare a acestui context, primul ministru se retrage | ||
 | conservatori moderaţi liberali moderaţii | A fost un cabinet de nuanţă moderată cu rolul de a ameliora poziţia internaţională a statului şi de a stinge discordia din interiorul clasei politice; M. Kogălniceanu, ministrul de Interne, provoacă tensiuni în cabinet determinând o criză guvernamentală; primul ministru depune mandatul după ce pierde mare parte din sprijinul parlamentar | |
 | centru | Se emit primele monede de aur cu efigia domnului Carol şi inscripţia „prinţ al României”; constituirea cabinetului nemulţumeşte întreaga clasă politică, iar situaţia se destabilizează; nereuşind să-şi complete cabinetul, primul ministru demisionează | |
 | conservatori (juna dreaptă) | Puternice mişcări antidinastice şi republicane ce culminează cu insurecţia de la Ploieşti; izbucneşte scandalul politic legat de concesiunea Strousberg; cabinetul primeşte vot de blam în Cameră şi depune mandatul | |
| liberali moderaţi | Sărbătorirea cu fast a zilei de naştere a împăratului Wilhelm I de către colonia germană din Bucureşti se încheie cu o ciocnire sângeroasă între forţele de ordine şi manifestanţii republicani (Incidentul de la sala Slătineanu); după ce anunţă intenţia de a abdica, Carol revine asupra deciziei în schimbul promisiunii de constiuire a unui guvern puternic | |
| conservatori | Măsuri de creştere a fiscalităţii pentru ameliorarea finanţelor publice; Legea de organizare a Armatei din 1872; anularea Concesiunii Strousberg; Legea învoielilor agricole din 1872; Convenţia comercială cu Austro-Ungaria; cabinetul primeşte vot de blam în Senat | |
 | Cabinetul a avut o durată de numai trei săptămâni timp în care a existat o luptă acerbă între conservatori şi liberali pentru desemnarea biroului Senatului, victoriosă ieşind coaliţia liberală | ||
| PNL | După alegeri, noua Cameră dominată de liberali trimite în judecată 11 miniştri din fostul guvern conservator sub acuzaţiile de încălcare a Constituţiei şi abuz în serviciu (vor fi retrase anul următor); conservator dizident, membru în cabinetul Catargiu, primul ministru demisionează | |
 | Războiul ruso-turc; Proclamarea Independenţei (10 mai 1877); recunoaşterea independenţei este condiţionată de modificarea art. 7 din Constituţie; Congresul de Pace de la Berlin; România primeşte Dobrogea şi Delta Dunării la schimb cu sudul Basarabiei | ||
Revizuirea Constituţiei; Legea pentru organizarea Dobrogei; canalizarea Dâmboviţei; răscumpărarea căilor ferate (statul preia exploatarea şi administrarea acestora); înfiinţarea Direcţiunii princiare a CFR; înfiinţarea Băncii Naţionale; Proclamarea Regatului (14 martie 1881) | |||
 | Ceremonia de încoronare a lui Carol I şi a soţiei sale, Elisabeta, ca suverani ai României; Pactul de familie; ministrul de Război primeşte vot de blam în Senat; înţelegând că a pierdut sprijinul majorităţii parlamentare liberale, primul ministru demisionează | ||
| Legea asupra străinilor; România aderă la Dubla Alianţă (1883); revizuirea Constituţiei; Legea electorală din 1884; înfiinţarea Domeniilor Coroanei; se reduce termenul învoielilor agricole la 2 ani şi jumătate; Legea pentru încurajarea industriei naţionale din 1887; Războiul vamal cu Austro-Ungaria | ||
 | Junimea | Răscoalele ţărăneşti din Câmpia Dunării; doctrina Era Nouă; diferendele politice din interiorul arcului guvernamental au blocat activitatea cabinetului | |
Junimea • PLC | |||
 | PLC | Se înfiinţează Şcoala Superioară de Război; confilctele politice dintre grupările conservatoare accentuează criza guvernamentală | |
 | PLC • Junimea | Se formează Direcţia poştelor, telegrafelor şi telefoanelor; se introduce iluminatul electric în Capitală; se încep lucrările la podul peste Dunăre, operă a lui A. Saligny; reorganizarea Băncii Naţionale prin trecerea la monometalismul aur | |
| PLC | Jubileul a 25 de ani de domnie a lui Carol I; criză guvernamentală; divergenţele dintre catargişti şi vernescani vor conduce la destrămarea PLC | |
| PC • Junimea | Înfiinţarea jandarmeriei rurale; Legea învoielilor agricole din 1893; reorganizarea Creditului Agricol; „criza Memorandumului”; se reia sistemul convenţiilor comerciale; Regulamentul industriilor insalubre; Legea minelor din 1895 | |
 | PNL | Vizita împăratului Franz Josef la Bucureşti; „chestiunea Ghenadie” (val de manifestaţii şi proteste organizate de opoziţie împotriva guvernului având ca pretext îndepărtarea în condiţii neobişnuite a mitropolitului primat Ghenadie de la conducerea Bisericii) | |
 | PNL (gruparea drapelistă) | A fost un cabinet de compromis pentru a aplana „criza Ghenadie”; Legea reaposului duminical din 1897 (duminica şi sărbătorile nu se lucrează, iar magazinele şi întreprinderile sunt închise) | |
| PNL | Legile învăţământului promovate de Spiru Haret (instituirea bacalaureatului, reforma învăţământului secundar şi superior, ş.a.); criză politică generată de problema subvenţionării instituţiilor de învăţământ româneşti din Ardeal | |
 | PC | Criză financiară (deficit bugetar de peste 35 mil. lei); împrumut extern de 175 de milioane lei; pentru echilibrarea bugetului şi atragerea de noi resurse guvernul adoptă măsuri de creştere a fiscalităţii; Afacerea Hallier (rezilierea contractului privind modernizarea portului Constanţa) | |
 | Pentru a face faţă dificultăţii economice, primul ministru imaginează un plan de măsuri ce cuprindea creşteri de fiscalitate, restructurări institituţionale, concesiuni; eforturile de contractare a unui nou împrumut extern eşuează; aceste măsuri provoacă nemulţumirea clasei politice, iar primul ministru este forţat să demisioneze | ||
| PNL | Se adoptă măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare (suprimarea de instituţii şi posturi în domeniul public, reduceri pe o scară progresivă a salariilor, de la 2% la 20%); Legea meseriilor; primul ministru este forţat să demisioneze la presiunile „Ocultei”, grupare din interiorul PNL ce sprijină ascensiunea lui Ionel Brătianu în fruntea partidului | |
| PC | Expoziţia jubiliară pentru sărbătorirea a 40 de ani de domnie a regelui Carol; Legea generală a vămilor; înfiinţarea Casei de credit viticol; „chestiunea concesiunii terenurilor petrolifere”; Răscoala din 1907 | |
| PNL | Legea învoielilor agricole din 1907; înfiinţarea Casei Rurale; desfiinţarea trusturilor arendăşeşti; legea pentru organizarea comunelor şi plăşilor; împrumut de 70 mil. lei pentru finanţarea unor proiecte de infrastructură; primul ministru demisionează din motive de sănătate | |
 | Legea Orleanu; Legea referitoare la cooperativele de muncitori şi meseriaşi; Legea pentru şcoalele de copii mici; Codul Silvic; program de construire de locuinţe ieftine pentru muncitori | ||
 | PC | Legea privind organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti; măsuri împotriva preţurilor de monopol la produsele de consum de bază; pachet de legi pentru ieftinirea traiului prin scutiri de taxe şi impozite; Legea încurajării industriei naţionale din 1912; Afacerea tramvaielor | |
 | Al Doilea Război Balcanic; Pacea de la Bucureşti; România primeşte de la Bulgaria un teritoriu de aprox. 7000 de km2 în sudul Dobrogei (Cadrilaterul); înfiinţarea Academiei de Înalte Studii Comerciale | ||
PC • PCD | |||
| PNL | Izbucneşte Primul Război Mondial; Consiliul de Coroană se pronunţă pentru adoptarea poziţiei de neutralitate; decesul regelui Carol I; Convenţia militară cu Antanta; La 14 august 1916, Consiliul de Coroană decide intrarea României în război împotriva Austro-Ungariei; Armata Puterilor Centrale ocupă Capitala, condiţie în care familia regală, Parlamentul şi Guvernul sunt nevoite să se retragă la Iaşi | |
PNL • PCD | Se trece la reorganizarea şi înzestrarea Armatei cu echipament modern; tezaurul României este transportat la Moscova; proiectul de revizuire a Constituţiei consacră adoptarea reformei agrare prin exproprierea marii proprietăţi şi introducerea votului universal; Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz; „criza Diamandi”; în faţa presiunilor Austro-Ungariei de a semna armistiţiul, Brătianu depune mandatul de premier | ||
 | Uniune Naţională | După ieşirea oficială a Rusiei din război, Austro-Ungaria pune problema armistiţiului într-o manieră ultimativă; Consiliul de Coroană decide ca textul tratatului să fie discutat în bloc şi nu pe articole, pentru a se pune în evidenţă caracterul de dictat al acestuia; sperând într-o ameliorare a condiţiilor de armistiţiu, regele Ferdinand apelează la o personalitate politică ce se bucura de încrederea Puterilor Centrale | |
 | PC | Unirea Basarabiei cu România; este semnat Tratatul de pace cu Puterile Centrale (Dobrogea era ocupată de Bulgaria, Austro-Ungaria lua partea vestică a Carpaţilor, Germania instituia un monopol asupra ţiţeiului pe 90 de ani); regele Ferdinand refuză să semneze Tratatul; prima criză dinastică | |
 | Uniune Naţională | Ca urmare a victoriilor obţinute de Antanta pe parcursul verii anului 1918 s-a întrevăzut posibilitatea ca România să reintre în război împotriva Puterilor Centrale; sfârşitul Primului Război Mondial; Unirea Bucovinei cu România; Unirea Transilvaniei cu România | |
| PNL | Manifestaţia din Piaţa Teatrului Naţional; se începe reforma agrară prin exproprierea marii proprietăţi rurale; Conferinţa de Pace de la Paris; Tratatul de la Versailles;adoptarea Calendarului gregorian; Ocuparea Budapestei; primul ministru demisionează refuzând să semneze Tratatul de Pace cu Austria ce cuprindea clauze menite să faciliteze amestecul Marilor Puteri în treburile interne ale României | |
 | Uniune Naţională | Cabinetul a avut rolul de a organiza primele alegeri generale parlamentare pe baza votului universal; cum nici un partid nu a reuşit să câştige alegerile s-au purtat tratative în vederea realizării unei majorităţi parlamentare pe baza unui program de guvernare | |
 | Parlamentul votează legile prin care se ratifică unirea Basarabiei, Bucovinei şiTransilvaniei cu România; Tratatul privind minorităţile; la presiunea Marilor Puteri, este semnat Tratatul de Pace cu Austria de la Saint-Germain; Brătianu intervine pe lângă rege pentru a determina căderea cabinetului; mizând pe popularitatea exacerbată a generalului Averescu, fruntaşul liberal îi acordă sprijinul pentru a veni la putere | ||
| PP • PD | Reforma financiară din 1921; unificarea monetară; Reforma agrară din 1921;Atentatul cu bombă de la Senat; prima grevă generală din istorie (oct. 1920); Legea privind sindicatele profesionale; Convenţia de alianţă defensivă cu Polonia;Tratatul de la Trianon; constituirea Micii Înţelegeri; în urma demisiei ministrului de Externe, Take Ionescu (PD), se provoacă o criză politică iar cabinetul îşi depune mandatul | |
| PNL | Politică economică protecţionistă şi de sprijinire a burgheziei industriale („prin noi înşine”); Constituţia din 1923; ceremonia de încoronare a lui Ferdinand I ca rege al tuturor românilor; Legea minelor din 1924; Legea Mârzescu; Legea pentru învăţământul primar; Legea pentru unificarea administrativă; se înfiinţează Patriarhia Română; Legea electorală din 1926; renunţarea la tron a principelui Carol; Actele de la 4 ianuarie 1926 | |
| PP | Cabinetul a venit la putere cu sprijinul lui Ionel Brătianu; Tratatul de prietenie cu Franţa; prima grilă de salarizare a funcţionarilor publici; Averescu se îndepărtează de la linia politică dictată de Brătianu, manifestând opinii favorabile restauraţiei carliste; fruntaşul liberal forţează căderea guvernului, iar primul ministru se vede nevoit să demisioneze | |
 | Uniune Naţională | A fost un cabinet efemer format din grupări politice divergente şi personalităţi cu vederi politice total diferite; la sugestia lui Ionel Brătianu, miniştrii liberali se retrag din guvern, iar primul ministru este nevoit să îşi depună mandatul | |
| PNL | Decesul regelui Ferdinand şi intrarea în funcţiune a Regenţei; principele Carol îşi manifestă pentru prima dată dorinţa de a reveni în ţară în cotidianul parizian „Le matin”; procesul Manoilescu; Ionel Brătianu încetează din viaţă în urma unei amigdalite | |
 | Legea pentru protecţia muncii femeilor şi minorilor; se stabileşte durata zilei de lucru de 8 ore; Pactul Briand-Kellog; tentative eşuate de stabilizare monetară prin contractarea unui împrumut extern; Marşul asupra Bucureştiului; eşuând în tentativa de a constitui un guvern de uniune naţională, primul ministru demisionează | ||
 | PNŢ | Activitatea cabinetului este marcată de criza economică globală (scăderea nivelului de trai, creşteri de taxe şi impozite, producţia industrială scade cu 37%); împrumut extern de 100 mil. USD prin care se realizează stabilizarea monetară; politică economică de atragere a capitalului străin („porţile deschise”); Legea Mihalache;Protocolul Litvinov; Greva minerilor de la Lupeni (22 de morţi şi 58 de răniţi); principele Carol soseşte inopinat în ţară; Maniu demisionează deoarece Carol evită să îşi ia angajamentele propuse de el | |
 | În urma consultărilor, majoritatea clasei politice cu excepţia PNL se pronunţă pentru restauraţia carlistă; în ziua de 8 iunie 1930, cele două Corpuri legislative au votat numirea Alteţei Sale Regale Carol al II-lea ca rege al României; este cabinetul cu cel mai scurt mandat având unica misiune de a organiza actul restauraţiei | ||
| Elena Lupescu soseşte în ţară şi se pun bazele camarilei regale; divergenţe politice între rege şi Maniu în privinţa „ordinii constituţionale”; în semn de protest, primul ministru demisionează invocând probleme de sănătate | ||
| Împrumut extern de peste 1 miliard de franci cu dobândă de 10,23% pe an; program de investiţii pentru modernizarea a 10.000 km de drumuri; prima „curbă de sacrificiu” (salariile în domeniul public sunt reduse cu 10-25%); regele declanşează o campanie pentru formarea unui cabinet de uniune naţională; o criză ministerială provoacă demisia primului ministru | ||
 | Resursele bugetare ale statului se injumătăţesc; a doua „curbă de sacrificiu” (impozit de 15% pe salarii, creştere a fiscalităţii); adâncirea crizei economice şi amplificarea confilctelor sociale (statul nu mai poate asigura plata regulată a salariilor şi pensiilor); Legea pentru învăţământul universitar; primul ministru demisionează | ||
| PNŢ | Împrumut extern de 50 milioane de franci elveţieni pentru rezerva BNR; reducerea impozitului agricol, a celui pe clădiri şi pentru profesiile liberale; Problema conversiunii datoriilor agricole; ca urmare a unei crize diplomatice provocate de N. Titulescu, primul ministru demisionează | |
| Se renunţă la politica „porţilor deschise” prin stabilirea limitelor cantitative ale importului în scopul protejării producţiei naţionale; regele refuză să contrasemneze decretele de destituire din funcţie a prefectului Politiţiei şi cmd. Jandarmeriei, membri ai camarilei, motiv pentru care ministrul de Interne, I. Mihalache, demisionează; din solidaritate, primul ministru demisionează la rândul său | ||
| Ample tensiuni sociale şi mişcări de protest reprimate în forţă de autorităţi (greva petroliştilor de pe Valea Prahovei, greva de la Ateliere CFR „Griviţa”), care determină cabinetul să renunţe la aplicarea unei a treia „curbe de sacrificiu”; Planul de la Geneva; reorganizarea Micii Înţelegeri; pachet de legi pentru protecţie socială; izbucneşte scandalul politic „Afacerea Skoda” | ||
 | PNL | În ultima zi a depunerii listelor electorale, guvernul scoate în afara legii Garda de Fier; după o întrevedere la Sinaia cu regele Carol, primul ministru este asasinat pe peronul gării (29 decembrie) de un grup de trei legionari cunoscuţi sub numele deNicadorii | |
 | 5 ianuarie 1934 - 1 octombrie 1934 | Cabinetul a promovat o politică de încurajare a industriei naţionale prin practicarea unui protecţionism vamal ridicat şi de creştere a intervenţiei statului în viaţa economică; boom economic fără precedent având consecinţe pozitive asupra nivelului de trai; creşte rolul monarhiei în viaţa de stat prin influenţa pe care regele o exercita asupra guvernului; este semnat Pactul Înţelegerii Balcanice; Pactul de asistenţă mutuală cu URSS; Pactul de neagresiune electorală | |
2 octombrie 1934 - 29 august 1936 | |||
29 august 1936 - 14 noiembrie 1937 | |||
14 noiembrie 1937 - 28 decembrie 1937 | La alegerile din 20 decembrie nici un partid nu reuşeşte să obţină cel puţin 40% din voturi pentru a beneficia de prima majoritară, astfel încât să poată forma şi susţine un cabinet în Parlament; PNL este primul partid de guvernământ din istorie care pierde alegerile | ||
 | PNC | Regele profită de criza politică determinată de rezultatul alegerilor şi cheamă la guvernare formaţiunea clasată pe locul patru; Garda de Fier se angajează să sprijine PNC la alegerile programate în martie; înţelegând că a pierdut încrederea suveranului, decis să acţioneze pentru schimbarea regimului politic, primul ministru demisionează | |
 | 10 februarie 1938 - 30 martie 1938 | Uniune Naţională | regele Carol al II-lea instaurează regimul monarhiei autoritare; este decretată starea de asediu şi cenzura pe întreg cuprinsul ţării; Constituţia din 27 februarie 1938; dizolvarea asociaţiilor, grupărilor şi partidelor politice; Decret-lege pentru apărarea ordinei în stat; Reforma administrativă din 1938 (se înfiinţează 10 ţinuturi); asasinarea lui C. Z. Codreanu; se înfiinţează Frontului Renaşterii Naţionale (FRN) ca unică organizaţie politică în stat |
30 martie 1938 - 1 februarie 1939 | |||
1 februarie 1938 - 6 martie 1939 | |||
 | FRN (PN din 22 iunie 1940) | Marea Britanie şi Franţa acordă garanţii de independenţă României, nu pentru integritatea teritorială; Legea electorală din 1939; Pactul Ribbentrop-Molotov; începutul celui de-al Doilea Război Mondial; Consiliul de Coroană decide „observarea strictă a regulilor neutralităţii stabilite prin convenţiile internaţionale faţă de beligeranţii actualului conflict” [1]; primul ministru este asasinat de un comando legionar | |
 | Primul ministru a coordonat represaliile autorităţilor faţă de asasinarea lui A. Călinescu; în total au fost asasinaţi aproximativ 300 de fruntaşi legionari | ||
 | Activitatea cabinetului a fost considerată ineficientă de şeful statului; în plin război mondial, regele a considerat că primul ministru „n-are vlaga de care ritmul actual are nevoie” şi a decis înlocuirea lui | ||
| 24 noiembrie 1939 - 11 mai 1940 | Ofensiva germană în Europa de Vest; capitularea Franţei; Notele ultimative ale URSS din 26/28 iunie 1940 (România cedează Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa); se renunţă la garanţiile anglo-franceze din 13 aprilie 1939; politica externă este reorientată spre Germania | |
11 mai 1940 - 4 iulie 1940 | |||
 | PN | Decretul-lege privitor la starea juridică a locuitorilor evrei din România; Al doilea arbitraj de la Viena (România cedează Ungariei nord-vestul Transilvaniei, reprezentând 43.492 km² şi o populaţie de aproximativ 2,5 mililioane locuitori) | |
 | 4 septembrie 1940 - 14 septembrie 1940 | abdicarea regelui Carol al II-lea; primul ministru este învestit cu puteri depline; Acordul de la Craiova (România cedează Cadrilaterul Bulgariei); România este declarată „stat naţional-legionar” | |
14 septembrie 1940 - 27 ianuarie 1941 | Mişcarea Legionară înfiinţează instituţii proprii care funcţionează în paralel cu cele oficiale; România aderă la Pactul Tripartit; Masacrul de la Jilava; Rebeliunea legionară (legionarii sunt înlăturaţi de la guvernare) | ||
27 ianuarie 1941 - 23 august 1944 | Războiul împotriva Uniunii Sovietice; Actul de la 23 august 1944 (mareşalul Antonescu este demis de regele Mihai I şi arestat) | ||
 | 23 august 1944 - 4 noiembrie 1944 | BND (PNŢ • PNL • PSD • PCR) | Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944 (ieşirea din războiul antisovietic şi angajarea în lupta împotriva Germaniei, plata a 300 mil. USD despăgubiri de război, anularea dictatului de la Viena, stabilirea graniţei româno-sovietice din 28 iunie 1940); confruntare între partidele politice şi coaliţia girată de comunişti |
4 noiembrie 1944 - 6 decembrie 1944 | Uniune Naţională (PNŢ• PNL • FND) | ||
 | Mandatul cabinetului a fost marcat de o profundă criză politică determinată de campaniile FND organizate în tentativa de a prelua puterea; Conferinţa de la Ialta; Manifestaţia antiguvernamentală din 24 februarie 1945; A. I. Vâşinski efectuează o vizită la Bucureşti, prilej cu care îi impune regelui Mihai destituirea cabinetului | ||
 | 6 martie 1945 - 30 noiembrie 1946 | Reforma agrară din 1945; instituirea Sovrom-urilor; sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial; greva regală (regele refuză să contrasemneze actele emise de guvern); Manifestaţia anticomunistă din 8 noiembrie 1945; procesul mareşalului Ion Antonescu; Legea electorală din 1946; Alegerile din 19 noiembrie 1946 | |
1 decembrie 1946 - 30 decembrie 1947 | Comuniştii demarează procesul de acaparare a întregii puteri în stat şi lichidare a oricăror forme de opoziţie; etatizarea BNR; instituirea controlului de stat în industrie; Tratatul de Pace de la Paris; Înscenarea de la Tămădău; abdicarea regelui Mihai I; proclamarea Republicii | ||
30 decembrie 1947 - 13 aprilie 1948 | Constituţia din 13 aprilie 1948; naţionalizarea industriei; România devine membru fondator CAER (1949); instiuirea planificării economice, având la bază centralismul; demararea procesului de colectivizare; înfiinţarea DGSP; Deportările în Bărăgan; înfiinţarea regiunilor şi raioanelor (1950) | ||
13 aprilie 1948 - 2 iunie 1952 | |||
 | 2 iunie 1952 - 24 ianuarie 1953 | Constituţia din 27 septembrie 1952; România devine membru fondator al Tratatului de la Varşovia (17 mai 1955) | |
24 ianuarie 1953 - 4 octombrie 1955 | |||
 | 4 octombrie 1955 - 19 martie 1957 | Începe procesul de destalinizare; desfiinţarea Sovrom-urilor; România devine membru ONU (14 dec. 1955); Revoluţia maghiară din 1956; retragerea trupelor sovietice (1958); constituirea Consiliului de Stat în locul prezidiului MAN (1961) | |
19 martie 1957 - 21 martie 1961 | |||
 | 21 martie 1961 - 18 martie 1965 | Se încheie procesul de colectivizare (1962); Declaraţia PMR din Aprilie 1964; disensiunile din interiorul CAER; respingerea planului Valev; Constituţia din 21 august 1965 | |
18 martie 1965 - 21 august 1965 | |||
21 august 1965 - 9 decembrie 1967 | PCR | Ceauşescu continuă linia politică de independenţă faţă de Moscova; Reforma administrativă din 1968; condamnarea publică a intervenţiei trupelor Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia; deschidere în plan extern; vizita preşedintelui SUA, R. Nixon, la Bucureşti; demararea procesului de industrializare şi urbanizare forţată;Tezele din Iulie 1971 | |
9 decembrie 1967 - 13 martie 1969 | |||
13 martie 1969 - 27 februarie 1974 | |||
 | 27 februarie 1974 - 18 martie 1975 | Ceauşescu preia, treptat, toate pârghiile de putere în stat; acutizarea represiunii politice; amplificarea cultului personalităţii; Actul final de la Helsinki; greva minerilor din Valea Jiului | |
18 martie 1975 - 30 martie 1979 | |||
 | 30 martie 1979 - 29 martie 1980 | Deteriorare a stării materiale a populaţiei; România se izolează în plan extern, atât faţă de lumea occidentală, cât şi în interiorul blocului comunist; datoria externă ajunge la 10,2 miliarde de dolari; Ceauşescu decide achitarea întreagă a datoriei externe până în 1990 | |
29 martie 1980 - 21 mai 1982 | |||
 | 21 mai 1982 - 29 martie 1985 | Profundă criză economică şi socială; deteriorare accentuată a nivelului de trai până la limita subzistenţei; pentru a achita datoria externă, producţia internă a fost reorientată spre export, în timp ce restul cetăţenilor au fost privaţi de alimentele şi bunurile de consum de bază, acestea fiind raţionalizate şi reduse progresiv;Revoluţia din Decembrie 1989 | |
29 martie 1985 - 22 decembrie 1989 | |||
 | 27 decembrie 1989 - 28 iunie 1990 | FSN | Măsuri privind reorganizarea instituţională a statului; primele alegeri libere (20 mai1990); Fenomenul Piaţa Universităţii; Mineriada din Iunie 1990 |
28 iunie 1990 - 16 octombrie 1991 | Pachet de măsuri privind mecanismele economiei de piaţă; Legea fondului funciar; vânzarea către populaţie a locuinţelor construite din fondurile statului; liberalizarea parţială a preţurilor; inflaţie accelerată (170%); recesiune economică (PIB scade cu 13%); ca urmare a Mineriadei din Septembrie 1991 premierul demisionează | ||
 | 16 octombrie 1991 - 20 noiembrie 1992 | Cabinet de concentrare naţională fără sprijinul PNŢ-CD; Constituţia din 8 decembrie 1991; naţionalizarea valutei (societăţile comerciale şi populaţia au fost obligate să-şi schimbe valuta în lei la un curs fixat administrativ); recapitalizarea băncilor; liberalizarea totală a preţurilor; scădere a PIB cu 8,8%; inflaţie galopantă (210%) | |
 | 20 noiembrie 1992 - 12 decembrie 1996 | Abordare lentă a procesului de restructurare şi reformă a sistemului bancar, pierderile economice fiind acoperite de la bugetul de stat; după atingerea unui prag record de 256%, rata anuală a inflaţiei scade sub 100%; introducerea TVA;Cuponiada; Afacerea Caritas; România devine membru în Consiliul Europei; România semnează Acordul de asociere la UE | |
 | 12 decembrie 1996 - 17 aprilie 1998 | Program ce vizează accelerarea privatizării, restructurării şi reducerea pierderilor din economie; recesiune economică (în anul 1997, PIB scade cu 6,1%, iar rata inflaţiei ajunge la 150%); Căderea guvernului s-a produs ca urmare a unei crize politice provocate de PD | |
 | 17 aprilie 1998 - 22 decembrie 1999 | Deteriorare a nivelului de trai (şomajul depăşeşte 10%); Legea învăţământului din 1998; Mineriada din Ianuarie 1999; participarea la Războiul din Kosovo; vizita Papei Ioan Paul al II-lea; România este invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la UE; primul ministru este revocat din funcţie de preşedintele Constantinescu | |
 | 22 decembrie 1999 - 28 decembrie 2000 | CDR • PD • PSDR • UDMR | Prima creştere economică după trei ani (2,4%); pachet de măsuri de relaxare fiscală (reducerea impozitului pe profit, aplicarea unei cote unice de TVA de 19%, introducerea impozitului pe venitul global, ş.a.); măsuri fiscale de sprijinire a exporturilor; reglementarea sistemului public de pensii şi asigurări sociale; Afacerea FNI |
 | 28 decembrie 2000 - 29 decembrie 2004 | Boom economic (în anul 2004, creşterea economică a fost de 8,3%, iar rata inflaţiei scade sub 10%); eliminarea vizei Schengen; revizuirea Constituţiei; participarea la Războiul din Irak şi din Afghanistan; România devine membru al NATO (29 martie 2004); închiderea negocierilor pentru aderarea la UE | |
 | 29 decembrie 2004 - 5 aprilie 2007 | Mandatul cabinetului a fost marcat de confruntarea dintre primul ministru şi preşedintele Băsescu; introducerea cotei unice de impozitare de 16%; denominarea monedei naţionale cu patru zerouri; Răpirea jurnaliştilor din Irak; România devine membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007; PD este scos de la guvernare prin restructurarea cabinetului | |
PNL • UDMR | Boom economic (creştere record de 8,8% în sem. I al anului 2008); creştere a investiţiilor străine; suspendarea preşedintelui Traian Băsescu Summit-ul NATO de la Bucureşti; introducerea votului uninominal mixt | ||
 | 22 decembrie 2008 - 13 octombrie 2009 ad-int. 13 octombrie 2009 - 23 decembrie 2009 | Prima recesiune economică după 10 ani (scădere a PIB cu 7,1%); program de finanţare externă coordonat de FMI în valoare de 20 mld. euro; primul cabinet demis de Parlament prin moţiune de cenzură după 1989 | |
23 decembrie 2009 - prezent | PDL • UDMR |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu